Istanbul a devenit o destinatie destul de populara. Multi turisti l-au transformat in mai mult de un city break, este un fel de "hai sa dam o fuga pana la Istanbul". Asa ca am dat si eu o fuga, cu avionul de la Cluj, intr-o ora si jumatate, sa ma lamuresc cum e cu orasul asta atat de popular.
M-am intors cu o impresie placuta si va pot spune ca Istanbul este destinatia pe care tu o poti face sa fie scumpa daca te incumeti sau accesibila daca doresti, o destinatie de vizitat, sau pentru shopping, sau degustare, sau toate la un loc. Eu, asa cum obisnuiesc, am zis ca merg sa ma relaxez si m-am intors fiarta, pentru ca am incercat sa le fac pe toate :))
Cert este ca ianuarie nu este cea mai buna perioada, sau nu a fost anul acesta, pentru ca am prins putina ploaie, putin vant si a fost destul de frigut. In plus, data viitoare voi incerca sa evit week-endul, pentru ca devine destul de aglomerat.
M-am cazat in Cartierul Sultanahmet, cu 200 euro/camera dubla/4 nopti + mic dejun si mi s-a parut cea mai buna zona: la cateva minute de mers de cele mai importante obiective turistice, intr-o zona plina cu terase, restaurante, roof-topuri.
ZIUA 1: Pentru ca am ajuns la cazare dupa-amiaza, in prima seara am facut un tur de acomodare, am mancat la un restaurant in zona, am schimbat niste lire turcesti si am incheiat cu niste castane prajite uriase.
Hagia Sofia seara
Moscheea Albastra seara
Restaurantul The Must a fost unul dintre preferatele mele; desi nu cel mai ieftin, a fost cel mai dragut, traditional, cu mancare foarte buna, personal ospitalier si recuzita pentru poze :) Au doua feluri de kebab (Istanbul Kebab si Testi Kebab), unul intr-un ceaun si altul intr-o olisoara de lut, aduse la masa in foc, un fel de tocanita cu legume, foarte gustoasa. De asemenea, au un meze foarte bun, servit cu lipie turceasca, facuta pe loc de doua doamne, care coc pe o plita mare in vitrina restaurantului. Ceaiul de mere cu scortisoara este la mare cautare in Istanbul si aici e unul dintre cele mai bune. La final, ca sa simti ca nu te mai poti ridica, inchei frumos cu o baclava cu inghetata, pe care o domnisoara o impatura in fata ta.
ZIUA 2: Am inceput cu Moscheea Albastra, construita in secolul XVI de Sultanul Ahmet I, un exemplu remarcabil de arhitectura otomana, renumita pentru minaretele inalte de peste 70 de metri, deschisa zilnic publicului. In interior este decorata cu 21000 de placi din ceramica albastra, o multime de motive florale si o mocheta rosie pufoasa. Cupola si semicupolele sunt sprijinite pe un picior urias de elefant, iar deasupra fiecarei cupole este scris un mesaj din Coran. Intrarea in moschee este libera, la intrare turistii se descalta si isi aseaza pantofii pe cateva etajere, iar femeile au obligatia de a-si acoperi umerii si capul.
Marea Moschee Hagia Sofia ("Sfanta Intelepciune") a fost construita intre anii 532 si 537, la ordinul Imparatului Iustinian si a servit drept catedrala ortodoxa pana in anul 1453, fiind transformata mai apoi in moschee. In 1934 moscheea a fost transformata in Muzeul Sfanta Sofia si inclusa in Patrimoniul Unesco, pana cand presedintele Erdogan a luat decizia rapida de a o transforma din nou in moschee.
Palatul Topkapi, fosta resedinta a sultanilor otomani, timp de 400 de ani, este astazi un extraordinar muzeu, cu niste curti uriase, cu pavilioane pline cu colectii de bijuterii, arme, vesela, tinute de ceremonie, bai turcesti, cel mai indicat loc in care sa descoperi istoria imperiului otoman.
In curtea interioara la palatului, chiar la intrare, se afla Hagia Irene, o fosta biserica ortodoxa, construita in timpul Imparatului Constantin cel Mare. Momentan este in reabilitare si nu s-a putut vizita.
Am incheiat ziua cu obiectivul meu preferat din Istanbul si anume Basilica Cisterna (sau Palatul Scufundat), cea mai mare dintre cele cateva sute de cisterne antice, care se afla sub acest oras, construita in timpul domniei Imparatului Iustinian I. Acest imens rezervor subteran are 140 m lungime si 70 m latime, are boltile din caramida, sustinute de 336 de coloane din marmura, inalte de 9 m si dispuse pe 12 randuri. La capatul rezervorului se afla doua sculpturi care o reprezinta pe Meduza, o muritoare careia Zeita Atena i-a preschimbat parul in serpi, geloasa fiind pe iubirea ei cu Perseu :)
In fiecare zi se formeaza un rand foooarte lung la intrare; eu am intrat seara dupa ora 20 si cred ca nu erau mai mult de 20 de persoane inauntru, ceea ce mi s-a parut minunat!
ZIUA 3: Pentru ca imi plac culorile si locurile colorate, aceasta a fost ziua potrivita pentru Cartierul Balat, multicultural, cu strazi pietruite si case multicolore, unele vechi de 200 de ani.
Cum am ajuns aici? Cu cardul IstanbulKart, un card care se cumpara de la chioscul de ziare (eu l-am luat de langa Statia Sultanahmet) si se incarca la automatele de langa statie; de aici am luat tramvaiul T1 pana in Statia Eminonu, apoi m-am deplasat pe jos la statia de autobus Eminonu (cativa zeci de metri) si am luat busul 99A pana in Balat.
Unele dintre cele mai vizitate strazi din Balat sunt Yildirim Caddesi si Kiremit Caddesi, pline de culoare, de magazine mici si de cafenele cochete, cu un iz de Cuba, cu miros de cafea si suc de rodie, cu prajituri facute de localnici si strazi pline de turisti. Acesta a fost locul din care nu ma dadeam dusa :)
Locul in care am gasit combinatia perfecta intre liniste, vechi, savoare si bucurie a fost Cafeneaua 66 Stairs, situata intr-o cladire veche de 175 de ani, care te invita de la intrare "sa te instagramezi in interior".
Am plecat posomorata din Balat, pentru ca am simtit ca timpul nu mi-a ajuns aici, ca sa vad Turnul Galata. Ne-am intors si am traversat Bosforul la pas pe Podul Ataturk, apoi am mers in continuare pe jos pana la turn.
Turnul Galata este unul dintre cele mai vechi turnuri din lume, a fost construit in timpul Imparatului Iustinian, a fost martor la multe razboaie, dar a suferit si cateva distrugeri. In 1349 a fost reconstruit de genovezi, in 1500 a fost avariat de cutremur, in 1831 a suferit un incendiu si tot asa, chiar si acum are cateva schele. Zona in care se afla este una destul de animata, cu terase si cafenele.
Am coborat spre statia Eminonu traversand Podul Galata, un pod care in secolul 19 era din lemn, inlocuit apoi in 1922 cu cel din prezent si care astazi este un loc pitoresc, impanzit de pescari si de localnici care vand tot felul de delicii autohtone. La parterul podului sunt aliniate restaurante traditionale, cu mese turcesti si scaune imbracate in catifele.
De pe Podul Galata am continuat, traversand linia de tramvai si am ajuns la Bazarul de Mirodenii (sau Bazarul Egiptean), situat vis a vis de pod. Zona este impanzita de moschei, apoi acest bazar de mirodenii, cu culorile, boltile cu motive otomane, mirosurile de condimente, ierburi....am simtit ca m-am intors in timp sau ca sunt intr-un film de pe vremea lui Suleiman Magnificul :)
De aici am urcat la Moscheea Suleymaniye, una dintre cele mai mari din oras, construita in timpul imperiului otoman, la ordinul lui Suleyman Magnificul, care este ingropat in curtea moscheii, alaturi de sotia lui, Roxelana. Cu o cupola inalta de 53 m si 4 minarete, moscheea are o vedere minunata asupra Bosforului.
ZIUA 4: Am inceput ziua cu Palatul Dolmabahce, cel mai indepartat loc in care am ajuns. Am plecat de la statia Sultanahmet, pana la statia Eminonu, unde am schimbat spre Kabatas; de aici am mers pe jos 5 minute. Situat pe malul Stramtorii Bosforului, a fost construit din ordinul sultanului Abdulmecid I, a fost candva un important centru administrativ, inainte de a fi transformat in muzeu.
Palatul are 285 de camere, 46 de sali de primire, 6 bai turcesti si 68 de toalete. Este format din 3 arii principale: apartamentele administrative, sala de ceremonii si haremul imperial.
In interior este interzisa fotografierea.
In incinta exista o cafenea draguta, un cub din sticla, unde prajiturile nu pot fi trecute cu vederea:
Am iesit, am mers 5 minute pe jos pana la statia Kabatas, apoi cu linia F1 (respectiv un funicular) am pornit catre Taksim.
Piata Taksim este locul vibrant incarcat cu restaurante si magazine, de unde incepe Bulevardul Istiklal.
Istiklal Caddesi este cea mai populara strada din Istanbul, un bulevard pietonal de 1,5 km, plin de culoare si de viata. Cu magazine, restaurante, cafenele, dar si cu un tramvai rosu de epoca, care strabate bulevardul de la un capat la celalalt.
ZIUA 5: Ultima zi, in care am avut zbor inapoi spre casa abia dupa-masa, am vrut sa o rezerv Marelui Bazar, pe care fiind duminica l-am gasit inchis. Mare noroc, pentru ca altfel probabil plecam cu extra bagaj la cala :)) Am gasit cateva magazine in afara bazarului, ca sa nu cumva sa plec cu mana goala, am zabovit in cafenele si am mancat la unul dintre cele mai renumite restaurante, in zona bazarului,
Restaurantul Nusr-et. Aici am luat Asado Beef, cea mai buna coasta de vita mancata vreodata, ceapa caramelizata si bineinteles vestita baclava cu inghetata.
Ca o concluzie, nu as mai vizita Istanbul in luna ianuarie, pentru ca este frigut, bate vantul si uneori ploua, as avea grija sa NU merg la Marele Bazar duminica (pentru ca este inchis), as vrea mai mult timp pentru Balat (poate o zi intreaga), m-as caza din nou in zona Sultanahmet si as pleca cu o galeata de turkish delights!
Comentarii
Trimiteți un comentariu