Toscana, sau povestea taramului de unde nu te intorci acelasi om...

 

    In 2014 ne-am gandit sa vizitam o regiune din Italia pe care o visam de ceva vreme si mereu ma intalneam cu ea in cautarile mele. Asa ca am organizat frumos un traseu de acasa, am rezervat toate cazarile asa cum am crezut eu ca vom reusi sa ajungem si mi-a cam iesit :)  O minivacanta de 4 zile, cu un zbor pe Bologna (pentru ca aveam un eveniment acolo) si apoi la drum cu o masina imprumutata de la prieteni.

Toscana este locul acela in care nu poti tine aparatul de fotografiat inchis. Locul in care iti doresti sa mai faci o poza la o casa, la un drum incadrat de chiparosi, la un magazin de vinuri....

Am patruns poate putin si in Umbria, dar va spun mai tarziu de ce ne-am apropiat foarte tare si nu am putut rata. 


    Arezzo este un oras aflat in centrul Italiei, de origine etrusca, la aproximativ 80 km sud-est de Florenta, a carui piata centrala a aparut in filmul "La vita e bella". Orasul era linistit, cu stradute abrupte, cu piatete minunate si cladiri vechi, din piatra. 




Cel mai mult ne-a placut Piazza Grande, punctul 0 al orasului, cu al sau impunator Palazzo Fraternita dei Laici, care astazi gazduieste un muzeu.





    Biserica Santa Maria della Pieve este cea mai veche biserica din Arezzo, datand din epoca republicana romana. 


    Palazzo delle Logge impresioneaza evident prin lojile sale, dar este vizibil si datorita teraselor la care poti poposi si admira intreaga piateta.


    Palazzo dei Priori se afla in Piazza Duomo, este astazi primarie si gazduieste o colectie impresionanta de costume medievale.


    Biserica San Francesco se afla in centrul orasului Arezzo si dateaza din 1290. Biserica detine unele dintre cele mai importante picturi italiene, care descriu in detaliu "povestea crucii".




    Cortona este unul dintre cele mai populare orase din Toscana, situat pe un deal de unde vegheaza asupra vaii Val di Chiana. Un orasel cu stradute inguste, asa cum ne plac noua, cu ziduri etrusce si cu o priveliste spectaculoasa.






    Piazza della Republica se afla in inima orasului, cu frumoasa primarie care o domina si cu atmosfera toscana pe care ti-o inspira.





    Si ce e mai frumos cand ai pofta de plimbare si nu vrei sa vizitezi muzee si catedrale? Sa te pierzi pe stradute, sa te miri la vitrine si sa faci fotografii! Si negresit, o inghetata! :)

      

      



     



    Orasul Castiglione del Lago, care este parte din Umbria deja, merita vizitat pentru ca nu e la mare distanta de Cortona si datorita locului pitoresc in care se afla. Este de origine etrusca si este situat pe malul Lacului Trasimeno, parca intr-o gradina de maslini. Centrul istoric al orasului este inconjurat de ziduri medievale si are 3 porti: Perugina, Senese, Fiorentina.






    Rocca del Leone, cetatea medievala, este asezata intr-un cadru natural de o frumusete aparte. Cetatea permite o vedere excluvista a Lacului Trasimeno, intr-o plimbare interesanta printre ziduri si metereze.







    Mi-au tras cu ochiul magazinele de vinuri si de produse traditionale, care nu stiu de ce, dar arata intr-un alt fel decat oriunde altundeva.





    Civita di Bagnoregio este tot in Umbria, putin mai jos, insa a meritat orice efort, pentru ca este asezarea care parca e desprinsa de pamant si care ne-a lasat o amintire de neuitat.




    Civita di Bagnoregio este un oraș din provincia Viterbo, din centrul Italiei, o suburbie a comunei Bagnoregio, la 1 kilometru est de ea. Accesul se face pe un pod lung de 200 de m si este in mare parte pietonal; cu mijloace de transport au acces doar localnicii si proprietarii de magazine, dar si acestia cu vehicole de mici dimensiuni.

       




    Civita a fost numit "orasul care moare", datorita starii structurale precare, momentan avand doar 11 locuitori. Orasul este amenintat de eroziunea solului si de alunecari de teren, dar chiar si asa, este vizitat de sute de mii de oameni in fiecare an, atrasi de aspectul care dateaza de la sfarsitul Evului Mediu, ca si cand timpul s-a oprit in loc.

 




        Istoria orasului dateaza din epoca etrusca; se presupune ca un popor misterios a colonizat mai multe zone din Italia Centrala, devenint cu timpul un adevarat oras, in epoca romana.
Accesul in sat se face prin Porta Santa Maria, deasupra careia troneaza doi lei, care ataca niste oameni; se spune ca acestia ar simboliza locuitorii orasului, care zdrobesc tiranii. 
Taxa de intrare in oras este de 5 euro/persoana, din care administratia locala efectueaza anumite lucrari de consolidare, pentru ca localitatea sa poata primi vizitatori in continuare.





    Aspectul atemporal te impresioneaza imediat ce pasesti in acest oras si te duce ca intr-un labirint pe stradutele inguste, pavate cu piatra, iar in contrast cu florile si verdeata care le amenajeaza, iti doresti ca aventura sa nu se termine niciodata. Nu ai nevoie de un itinerariu prestabilit; este perfect sa te pierzi pe alei si sa rasfeti pisicile tolanite la soare.




    Oraselul gaduieste cateva terase si cateva magazine de suveniruri, de unde simti ca ai putea pleca cu bratele pline, din dorinta de a avea o amintire vie a acestui loc, sau din dorinta de a contribui la continuitatea sa.








    Cu greu ne-am despartit de aceasta aventura si ne-am intors pe taramul Toscanei, la Montepulciano, unul dintre cele mai autentice localitati toscane, cocotata pe un deal ca o vedeta. 
De cum am pasit pe sub poarta de intrare in oras, ne-au intampinat magazinele cu vinuri chiantice care mai de care, paste colorate si inghetata cea mai buna din lume :)






    Montepulciano este recunoscut pentru cladirile renascentiste si pentru bisericile frumoase, insa cel mai renumit este pentru vinul rosu numit "vino nobile".
Orasul serpuieste de-a lungul crestei, cu stradute imbracate in piatra si cu cele mai frumoase vitrine.

        

        






    Toate arcadele pe sub care am trecut, mi-au dat senzatia ca suntem intr-un castel si urmeaza sa apara de undeva cavalerii si domnitele.




    
Multe terase cochete, micute; parca la fiecare coltisor odihneau cateva mese, cu doua-trei scaune. Pastele erau afisate in cosuri de diferite dimensiuni, la tot pasul.






    De jur - imprejurul cetatii erau cateva puncte de belvedere, de unde ni se deschidea in fata ochilor o priveliste verde, lumea viilor, a maslinilor si a chiparosilor.





    Piazza Grande este centrul orasului, locul unde oamenii se intalnesc pentru socializare. Aici se afla Palazzo Comunale si Primaria, care arata ca un castel, cu clopotnita si ceas. Catedrala spartana, care dateaza din secolul al XV-lea, pare neterminata. Biserica Sant'Agnese este dedicata hramului Montepulciano si contine ramasitele lui in interior.







    

    La nu multi pasi de Montepulciano se afla Pienza, oras inscris pe lista Patrimoniului Cultural Unesco in 1996, recunoscut pentru branza "pecorino" si inconjurat de podgorii. Pienza mi s-a parut oarecum mai cuminte, mai...acasa. Stradutele si mai inguste erau ba usor aglomerate, ba pustii. Si am vazut parca mai multi localnici aici. 





    Papa Pius al II-lea s-a implicat in transformarea acestui oras, locul sau natal de altfel, dorindu-si sa-l vada ca "orasul perfect". Astfel, cladirile renascentiste, bisericile si pietele sunt un ansablu, iar ghivecele cu plante care mai de care mai colorate, pazesc cu stoinicie zidurile de piatra.




    Cele mai importante cladiri sunt Palazzo Picolomini, Domul, Palazzo Borgia, Catedrala Santa Maria Assunta si Primaria.




    Insa ce mi-a placut cel mai mult, a fost Via dell'Amore, o straduta ingusta, cu banci pe margini si cu o priveliste minunata spre toate orizonturile.








    Montalcino, orasul medieval de pe dealurile Toscanei, inconjurat de podgorii, paduri si dealuri, este renumit in intreaga lume pentru producerea vinului rosu Brunello di Montalcino.



    Aerul acela de tinut magic al Toscanei il poti respira cu siguranta aici, pe fiecare straduta, piateta, in fiecare magazin sau trattorie.




    In Evul Mediu tabacariile au avut mare succes aici, si de asemenea, tesatoriile, tamplariile si ceramica. Mai tarziu, au dezvoltat agricultura, ocupandu-se de vita de vie, cereale, maslini si miere de albine.
    In zona veche a orasului locuiesc aproximativ 2000 de oameni; centrul parca este tesut in piatra, cu stradute si piete inflorite, plin cu magazine artizanale, cu produse traditionale (branzeturi, miere, patiserie, salamuri), dar nu in ultimul rand cu degustare de vin si cafenele in stil italian.




    Cetatea Montalcino a fost construita in secolul al XIV-lea, ca sa apere orasul; aduce a pentagon neregulat, cu cate un turn la fiecare colt, iar in interior se desfasoara spectacole si piese de teatru.

 

 


    Palazzo dei Priori gazduieste azi primaria orasului si este situat in Piazza del Popolo si Piazza Garibaldi. Are un turn medieval foarte inalt, vizibil de la strazi distanta. Pe unul dintre pereti se afla placi comemorative pentru vinurile Brunello, iar in curtea interioara un izvor din piatra.

      




    
    Siena, este orasul inconjurat de plantatii de maslini, a carui centru a fost inscris in Patrimoniul Unesco in 1995. Orasul isi pastreaza farmecul medieval, prin stradutele inguste, multe in panta si cladirile ce isi pastreaza amprenta, insa bine conservate. 

  

  


    Orasul toscan este format peste trei dealuri, cu trei strazi majore, in forma de Y, intersectate in Piazza del Campo, principalul punct de atractie. In piata se inalta falnic Palazzo Publico, cu al sau inalt Torre del Mangia, iar Fonte Gaia, o fantana arteziana cu sculpturi frumoase, incheaga cumva minunatia locului.





  



Urmatorul obiectiv de atins este Catedrala Santa Maria Assunta, simbolul orasului, din Piazza Duomo. Turla se vede de departe si domina piata cu fatada sa impresionanta. 


    

    
    Palazzo Salimbeni este un palat in stil gotic, situat in Piazza Salimbeni.



   
Palazzo Chigi - Saracini, palatul gotic urban din centrul Sienei, a fost construit de familia Marescotti.



    


    Fascinati de spectacoul in nuante de roz pal, portocaliu si galbui, am cautat un punct de belvedere asupra orasului si am gasit cateva, ca sa ne bucuram si mai mult de priveliste:







    Magazinele de suveniruri au imbracat haine frumoase, vitrinele erau frumos decorate si ceramica pictata era afisata la intare:





    Si dintre toate, placerea cea mai mare este sa te pierzi pe alei pietruite, printre ziduri in toate nuantele de roz, printre terase si magazine, printre localnici si turisti. Si....sa mananci inghetata! :)







    San Gimignano, inscris in Patrimoniul Unesco din 1990, este caracterizat de cladirile sale inalte, cu acoperisuri de teracota, insa cu o arhitectura medievala si inconjurat de dealuri cu vita de vie. Arhitectura sa medievala deosebita s-a conservat foarte bine in timp, iar dealurile fertile din jur sunt prilej de bucurie pentru localnicii care profita prin productia de vinuri, legume si fructe.









    Piazza della Cisterna este una dintre atractiile orasului, avand o forma triunghiulara, inconjurata de case medievale si avand in mijloc o fantana care dateaza din 1346.





    Piazza Duomo, conectata printr-un pasaj de Piazza della Cisterna, are forma patrata si gazduieste Basilica Collegiata.


       


    Palazzo Comunale este unul dintre cele mai interesante monumente de aici, lipit de Torre Grosa, cel mai inalt turn din San Gimignano.






    Strazile imbracate in piatra, arcadele pe sub care am trecut, terasele lipite de ziduri, toate te fac sa te simti ca te-ai intors in timp. Si ce e mai frumos in Toscana? Sa te pierzi pe stradutele inguste, uneori aglomerate, alteori parasite.






    
    Volterra este un oras medieval foarte bine conservat, cu turisti ceva mai putini decat in San Gimignano de exemplu, insa cu nimic mai prejos. Chiar daca nu se lauda cu obiective turistice de renume, emana un bun gust prin frumusetea locului, restaurantele cu bucatarie toscana si magazinele dichisite.






    Intrarea in orasul cetate se face prin Arco Etrusco si nu peste mult timp ajungi in piata principala, Piazza dei Priori, care gazduieste cladiri emblematice: Palazzo dei Priori si Cassa di Risparmio di Volterra.






    Ce mi-a placut in Volterra? Privelistile asupra peisajului inconjurator, privelisti mirifice cu campuri agricole si peisaje montane. Scriitorul D.H. Lawrence a descris Volterra ca fiind orasul care sta "deasupra unei faleze impunatoare in calea tuturor vanturilor si vede intreaga lume".






    Montefioralle este urmatoarea localitate in topul preferintelor mele, dupa Civitta di Bagnoregio. Un satuc fortificat, situat deasupra Greve in Chianti, cu o minunata atmosfera medievala, dedicat turismului si vinului. Tavernele si trattoriile completeaza peisajul mirific ce ti se deschide imediat ce ai pasit in localitate.

     











    Din Montefioralle am pornit spre Pisa si am strabatut o parte din zona Chianti, renumita regiune a vinului, cu dealuri pline de verdeata si de chiparori, impanzite de podgorii si maslini. Drumurile serpuite ne-au obligat sa ne oprim din cand in cand, sa facem cate o fotografie si sa furam cate un strugure urias :)










    

    Pentru Pisa nu am avut, din pacate, timpul pe care ni l-am fi dorit, insa am reusit sa "sprijinim" si noi turnul inclinat si sa degustam cel mai bun platou pe care l-am servit vreodata (mai multe sortimente de prosciutto, salamuri, branzeturi, asortate cu miere si nuci).

    Piazza del Duomo este punctul cel mai important al orasului, o piata plina ochi de turisti, unde poti vizita Torre di Pisa (Turnul din Pisa), Catedrale di Pisa (Domul sau Catedrala din Pisa) si Batissero di San Giovanni (Babtiseriul Sf Ioan).

    Inalt de 28 de metri, Domul a fost construit intre 1063 si 1092, in mare parte din marmura alba.




    Babtiseriul Sfantului Ioan, cel mai mare din lume, construit intre 1152 si 1390, are o inaltime de aproape 55 de metri si este o capela destinata oficializarii botezului.



    Turnul Inclinat din Pisa este unul dintre cele mai faimoase monumente din lume, contruit intre 1173 si 1373, este clopotnita Domului si are aproape 56 de metri inaltime, 8 etaje si 7 clopote. Constructia se dorea a fi verticala, insa din cauza solului nisipos, in timpul constructiei celui de-al 3-lea etaj, aceasta a inceput sa se incline. Astfel a devenit unul dintre cele mai fotografiate obiective turistice din lume, desi Mussolini l-a considerat "o rusine nationala". 






                                   - - - - - - - - - - - - - - - - - Fin - - - - - - - - - - - - - - - -


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Saigon (Ho Chi Minh), taramul nesfarsit al scuterelor si Insula Phu Quoc

Istanbul - cu un picior in Europa si altul in Asia

Chania - de la autentic la exotic